
E banca aceea din parc
Pe care te-am văzut altcumva
Când picuri de ploaie şirag
Se-agăţau pe-un copac, undeva.
Şi zâmbetul tău mi-aducea
Amintiri cu parfum din alt veac:
E posibil să mai fi stat cândva
Tot aici, tot aşa, tot în parc?
Cu mâna de ceafă te-apropii
Căci în ochi îţi rulează un film mut
Din alt timp, povestind despre noi.
“E posibil să ne ştim de demult..?”
Căci nu-mi explic nici acum
-Şi nu mă trezi din visare, te rog –
Cum de paşii ne-o iau firesc pe-acel drum
De pe care nu vreau să mă-ntorc.
Pe care te-am văzut altcumva
Când picuri de ploaie şirag
Se-agăţau pe-un copac, undeva.
Şi zâmbetul tău mi-aducea
Amintiri cu parfum din alt veac:
E posibil să mai fi stat cândva
Tot aici, tot aşa, tot în parc?
Cu mâna de ceafă te-apropii
Căci în ochi îţi rulează un film mut
Din alt timp, povestind despre noi.
“E posibil să ne ştim de demult..?”
Căci nu-mi explic nici acum
-Şi nu mă trezi din visare, te rog –
Cum de paşii ne-o iau firesc pe-acel drum
De pe care nu vreau să mă-ntorc.
Altcumva nu am fi fost decat dorintele fugare ale aceluiasi dor marunt...
RăspundețiȘtergereAsa suntem linia continua dintre inelar si zvacnirile vietii...